Înclinaţia adolescenţilor de a intra în situaţii periculoase nu mai poate fi pusă numai pe seama vârstei, arată un nou studiu efectuat de cercetători din Statele Unite. Atracţia tinerilor către activităţile cărora nu le pot evalua corect riscurile ţine chiar de structura creierului lor.
Adolescenţii sunt de două ori mai predispuşi să moară decât copiii mai mici de 10 ani, din cauză că sunt mai interesaţi de activităţile ale căror riscuri nu le cunosc, arată un studiu efectuat de o doctorandă a Universităţii din New York, conform publicaţiei americane „Time”.
Cercetările arată că adolescenţii au tendinţa să supraestimeze anumite riscuri ale unor activităţi precum sexul neprotejat şi drogurile, în loc să le subestimeze, aşa cum se credea până acum. Deci angajarea în activităţi periculoase a tinerilor ţine mai degrabă de gradul ridicat de toleranţă la incertitudini şi ambiguitate, adică la riscurile necunoscute, se arată în studiul publicat în revista ştiinţifică „Proceedings of the National Academy of Sciences”.
„Faţă de adulţi, adolescenţii se angajează mai mult în activităţi ale căror riscuri nu le cunosc, decât în activităţi cărora le pot evalua gradul de risc”, a explicat autoarea studiului, Agnieszka Tymula, care urmează o şcoală postdoctorală la Universitatea din New York.
Pentru a-şi valida ipoteza, echipa de cercetători condusă de Tymula a făcut un studiu pe 33 de adolescenţi, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani, şi pe 30 de adulţi, cu vârste între 30 şi 50 de ani. Toţi au fost invitaţi să joace un joc de noroc în cadrul căruia participanţii fie puteau câştiga garantat cinci dolari, fie puteau să rişte ce aveau şi să câştige o sumă mult mai mare de bani sau să piardă totul. „Dacă riscurile sunt cunoscute, adolescenţii sunt interesaţi mai puţin decât adulţii, dar, dacă riscul este necunoscut, raporturile se inversează”, a arătat Tymula.
„Această cercetare ne deschide noi orizonturi privind modul în care gândesc adolescenţii”, a arătat şi o profesoară de psihologie de la Universitatea Cornell, Valerie Reyna.
Şi ea a realizat o cercetare în care a arătat că adolescenţii au tendinţa să supraevalueze riscurile unei activităţi: de exemplu, când au fost întrebaţi care sunt şansele ca o adolescentă activă sexual să contracteze HIV în urma unui raport neprotejat, ei au estimat că şansele sunt de 60%, în ciuda estimărilor reale, care arată că şansele sunt mult mai mici. Totuşi, această percepţie nu îi face pe adolescenţi să fie mai precauţi când întreţin raporturi sexuale, a explicat Reyna,pentru „Time”.
Cercetătoarea de la Cornell a arătat că tinerii nu îşi dau seama care sunt consecinţele pe termen lung ale acţiunilor pe care le întreprind, spre deosebire de adulţi, care observă mai uşor rezultatul final.
Toleranţa mai mare la necunoscut şi o mai mare dorinţă de a primi o răsplată cât mai mare pentru orice acţiune este ceea ce îi determină să părăsească „cuibul părintesc”, speculează oamenii de ştiinţă.
